Welcome to paranoia land!

OK, locuiesc, inspir si expir aer (aer?) de capitala si ma simt la fel ca in Evul Mediu lipsita de TV si internet. Vin acasa si informatiile incep sa ma bombardeze: prin Bombay mor aia pe capete pentru ca unii au probleme si criza economica ne anunta zambitoare ca ne-a luat pe toti dracu. Daca n-ar fi atatea figuri incruntate si daca n-as simti un vanticel rece si prin buzunarele alor mei (implicit ale mele, spre rusinea subsemnatei) as zice ca iar exagereaza. E foarte posibil sa ne dam cu capul de pereti de pomana, asa cum e foarte posibil sa ne chiar ia naiba pe toti. Cum eu si economia nu avem nimic in comun, am sa ma opresc aici, la o parere care de fapt nu e parere si la o introducere absolut insipida, incolora si inodora, intocmai ca apa imbuteliata.

Trecand la subiect, dupa ce o saptamana intreaga am incercat sa ma impac cu gandul ca eu raman singura in camin in timp ce dragii mei colegi merg pe la cashile lor, vineri am luat subit decizia de a ma intoarce totusi pe plaiurile natale. De ce? Nu, nu ca sa votez. Si nici nu am venit pe gratis pentru simplul motiv ca nu circul cu trenul, ci din motive...obiective, ca sa fiu politically correct. Si ca tot veni vorba de a fi "politically correct", nevasta/sotie/consoarta/femeie/muiere...cum vrei sa zici, intr-un termen p.c. se numeste "unpaind sex slave". Asta era din termenii p.c. de pe o lista cu care ne-am amuzat la un curs de engleza. Daca ar fi sa ma iau dupa listuta aia, as zice ca destul de multi barbati sunt politically correct, chiar daca ei sarmanii habar n-au ce e aia sau cu ce se papa.

Trecand peste, si revenind totodata la ideea de mai sus, cu votul, va jur cu mana pe mouse ca nu mai suport fata bunicutei aleia din afisele electorale cu "ei cu ei...si restul cu p-zda ma-sii". Aia grizonata si cu geanta pe o parte, aia cu degetele in V (de la "ce varza suntem"). E imposibil sa nu-mi apara in fata pentru ca o gasesc mereu fie pe la metrou, fie pe un dita panoul in intersectie, fie in statia de autobuz. Eh, si in momentele alea imi vin sa-mi bag bocancii in el de drept cetatenesc ca oricum ei cu ei si cu noi nimeni. Bine ca se termina azi. De fapt nu. Abia azi incepe. La TV numai despre asta o sa vobeasca si inca vreo 2 zile de acum incolo vor bate campii despre alegeri, despre ce au facut, vor face, cum s-a ales, cine, cum, cat, unde si mai ales de ce? Eu una habar nu am cu cine sa votez si de ce ar trebui sa votez. Sau in general, noi, cetatenii. De ce sa votam? Ca sa ne dam mai apoi constant cu pumnii in cap? Daca ii putem pune acolo sus de ce nu avem puterea sa ne si intoarcem impotriva lor? S-a intamplat o data si nici atunci rezultatul nu a fost cel scontat. De atunci, parca suntem niste tanci care urla ca le e foame, dar care sunt total ignora(n)ti. Deci, incotro? Quo vadis? Sau pe ce alta limba mai doriti. Tine minte trei cuvinte: voma!

Si ca sa inchei, va urez un Sf. Andrei fericit (unde e cazul) si un 1 Decembrie plin de spirit national, fasole si ciolan, concerte pe gratis si parade militare.

Va salut!